logo
luni, 22 octombrie 2018


Categorii

PwC: Contextul global actual pune presiune pe creşterea cheltuielilor militare la nivel mondial până în anul 2021

Creşterea economică şi presiunea tot mai mare a aliaţilor din cadrul NATO ar putea să determine mai multe ţări membre să crească sumele alocate pentru apărare la nivelul de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii cinci ani, potrivit unei analize publicate joi de compania de consultanţă PwC.

Rata anuală de creştere a cheltuielilor pentru apărare va înregistra un avans cel mai probabil în perioada 2017-2021 în 58 dintre cele 71 de naţiuni analizate, pe măsură ce ţările trebuie să facă faţă unui mediu global de securitate tot mai complex, potrivit PwC.

”Raportul relevă o creştere a cheltuielilor de apărare proiectate pentru perioada 2017 - 2021, care va compensa declinul înregistrat în perioada 2012-2016 în 45% dintre ţările analizate. Printre acestea se numără jucători mari precum Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii, dar şi economii emergente cum ar fi Turcia şi Brazilia”, se arată în comunicat.

Raportul arată că va exista o presiune asupra bugetelor de apărare ale jucătorilor importanţi, pe măsură ce ameninţările continuă să se intensifice, inclusiv cele informatice.

”Schimbarea polilor de putere economică, dinspre vest spre est, schimbările demografice şi avansul tehnologic sunt printre trendurile cele mai importante, din punct de vedere global, pe care analiştii le consideră că au un ”efect profund” asupra apărării şi securităţii”, se arată în comunicat.

Totodată, raportul avertizează că problemele economice şi scăderea preţului petrolului pun presiune pe bugetele de apărare.

”Prăbuşirea pieţelor petroliere din 2014 a atras o contractare a cheltuielilor de apărare în ţările dependente direct de preţul petrolului. Dacă nu se întrevede o creştere a preţului barilului de petrol în următorii ani, ţări dependente de petrol, cum ar fi Arabia Saudită, vor avea dificultăţi în a menţine nivelul actual al cheltuielilor cu apărarea”, se arată în comunicat.

În plus, tensiunile geopolitice alimentează suplimentar comerţul mondial cu armament, în contextul în care este foarte posibil ca ţări precum China sau India să conteste supremaţia duopolului SUA şi Rusia, care, împreună, au furnizat 56% din totalul armamentului exportat în perioada 2012-2016. Totodată, ţările NATO şi-au asumat ţinta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, dar fac eforturi mari pentru a atinge acest nivel.

”În 2016, numai 4 din 29 membri NATO, sau 14%, au atins ţinta de 2% din PIB pentru cheltuieli ale armatei. 20 din 29 de ţări NATO au cheltuit mai puţin în valori absolute în 2016 comparativ cu 2014”, se arată în comunicat.

În 2016, SUA şi-au majorat cheltuielile de apărare cu 1,7% până la 611 miliarde de dolari, semnalând sfârşitul unui trend descrescător al cheltuielilor militare, iar viitoare creşteri sunt de aşteptat în următorii cinci ani sub noua administraţie. Totodată, factorii macroeconomici şi geostrategici, inclusiv schimbarea polilor de putere dinspre vest către est, schimbările demografice şi resursele limitate sunt elemente care vor reconfigura profund trendurile cheltuielilor militare.

”Pentru 2017 România şi-a asumat obligaţia de a aloca 2% din PIB către armată, iar acest lucru este valabil şi în bugetul pentru 2018. Dezvoltarea economică asigură implicit şi securitatea militară. În acest context, o economie puternică cu bază de creştere solidă şi cu un mediu fiscal şi financiar stabil este absolut necesară pentru securitatea naţională şi pentru investiţiile militare necesare. În acelaşi timp trebuie să acordam o atenţie sporită ameninţărilor cibernetice, cel mai nou tip de conflict”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

În contextul actual, România trebuie să aibă capacitatea şi flexibilitatea de a negocia contractele din domeniul apărării pentru a servi intereselor de apărare a ţării, consideră Manuela Guia, Partener D&B David şi Baias.

“Este foarte important ca discuţiile şi negocierile pe care Guvernul le poartă cu furnizorii de echipamente să se desfăşoare de pe poziţii de egalitate şi să aibă în vedere interesele României pe toată perioada de derulare a contractului”, a spus Manuela Guia.

Analiza relevă faptul că, în timp ce cheltuielile militare vor rămâne negative în ţările membre, este posibil ca în condiţiile în care situaţia economică se va îmbunătăţi, mai multe ţări NATO vor atinge pragul de 2% din PIB pentru cheltuieli militare în următorii 5 ani.

”În Asia Centrală şi de Sud şi Cercul Pacific, cele cinci ţări cu cele mai mari cheltuieli militare sunt China, India, Japonia, Coreea de Sud şi Australia. Analiza arată că în estul Asiei, potenţialul ridicat al comerţului maritim şi rute dezvoltate de comerţ terestru, cum ar fi iniţiativa ”One Belt - One Road” vor necesita cheltuieli de apărare mai ridicate pentru a menţine, în timp, securitatea acestor rute, chiar dacă ameninţările la acestea sunt naţionale sau transnaţionale”, se arată în comunicat.

18 ian 12:31
Comentarii
Ultimele Știri
EntertainmentCluburile automobilistice de limbă germană au decis: Contine...

Şcoala germană de tehnologie auto rămâne an după an la înalte standarde calitative. De multe ori, cele mai înalte. E cee...

SocialSpitalul Monza: proiect social de intervenţii chirurgicale p...

Spitalul Monza, cel mai mare spital de chirurgie cardiovasculară şi cardiologie intervenţională din ţară, parte a grupul...

SportToată România îl plânge pe Ilie Balaci: mesajele lui Gică Ha...

Ilie Balaci a murit ieri dimineaţa la vârsta de 62 de ani. A fost un jucător exponenţial, tehnic şi cerebral, fotbalistu...

SportCristi Chivu, îndurerat după decesul lui Ilie Balaci: „Nu cr...

Fostul internaţional Cristian Chivu i-a adus un omagiu lui Ilie Balaci, despre care a spus că i-a oferit să joace posibi...

SportIlie Balaci s-a întors spre soţie şi a început să plângă: „A...

Ilie Balaci a murit la 62 de ani, lăsând în urmă o cariera fantastică, dar şi un regret imens, acela că nu a putut juca ...

SportBalaci a avut un viciu periculos: „Făceam asta de la 18 ani!...

Mircea Lucescu a vorbit cu durere în glas despre „Minunea blondă“, chiar dacă fostul mare internaţional a fost exclus di...

SportIlie Balaci a murit supărat pe Craiova: „Nu mi-a oferit nimi...

Ilie Balaci a acordat un interviu memorabil pentru „Weekend Adevărul“ în 2014. În rândurile de mai jos, puteţi citi cele...

SportCraiova Maxima, o echipă blestemată: Balaci, ultimul dintr-o...

Într-o zi mohorâtă de toamnă, unul dintre cei mai mari fotbalişti din istoria României s-a stins la 62 de ani, suferind ...

SportBalaci, sfârşit tragic: Ce i-a cerut mamei sale cu doar câte...

Ilie Balaci avea 62 de ani şi, potrivit apropiaţilor, era într-o stare fizică bună. De aceea, nenorocirea de duminică a ...

DESPRE NOI

TRACKNEWS este un proiect internațional care-și propune să promoveze valorile europene, luptând împotriva fake news-urilor și a derapajelor de la normele democrației și ale bunului simț. Proiectul implică o platformă online, care include mai multe TRACKNEWS-uri (TRACKNEWS UK, TRACKNEWS Switzerland).

Plecând de la agregare, în ideea de a oferi cititorilor noștri cele mai importante news-uri ale zile, platforma va avea conținut propriu, cu respectarea strictă a deontologiei jurnalistice. Tocmai în acest sens, echipa este formată din jurnaliști tineri, "open mind", entuziaști și cu un dezvoltat spirit civic. Nu facem politică și suntem fericiți că investiția în proiect nu este una mioritică, astfel ca nu există niciun parti pris.

Nu suntem adepții "BREAKING NEWS" și nici nu vom publica știri "la grămadă". Vrem să vă oferim subiecte de autor și știri relevante, susținute de imagini de calitate. Nu vom promova niciodată așa zisele VIP-uri care împanzesc tabloidele și televiziunile. La fel, nu vrem milioane de accesări. Vrem să fim interactivi cu cititorii noștri, astfel ca TRACKNEWS să fie locul vostru în care să găsiți ceea ce vreți să citiți, să ne ajutați și să ne corectați atunci când vom greși. Pentru că, da, probabil vom face și greșeli, dar, sperăm noi, vor fi greșeli de formă și nu de fond.

Pentru a ne ajuta, lăuda și critica, ne puteți scrie pe [email protected].