logo
sâmbătă, 19 ianuarie 2019


Categorii

PwC: Contextul global actual pune presiune pe creşterea cheltuielilor militare la nivel mondial până în anul 2021

Creşterea economică şi presiunea tot mai mare a aliaţilor din cadrul NATO ar putea să determine mai multe ţări membre să crească sumele alocate pentru apărare la nivelul de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii cinci ani, potrivit unei analize publicate joi de compania de consultanţă PwC.

Rata anuală de creştere a cheltuielilor pentru apărare va înregistra un avans cel mai probabil în perioada 2017-2021 în 58 dintre cele 71 de naţiuni analizate, pe măsură ce ţările trebuie să facă faţă unui mediu global de securitate tot mai complex, potrivit PwC.

”Raportul relevă o creştere a cheltuielilor de apărare proiectate pentru perioada 2017 - 2021, care va compensa declinul înregistrat în perioada 2012-2016 în 45% dintre ţările analizate. Printre acestea se numără jucători mari precum Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii, dar şi economii emergente cum ar fi Turcia şi Brazilia”, se arată în comunicat.

Raportul arată că va exista o presiune asupra bugetelor de apărare ale jucătorilor importanţi, pe măsură ce ameninţările continuă să se intensifice, inclusiv cele informatice.

”Schimbarea polilor de putere economică, dinspre vest spre est, schimbările demografice şi avansul tehnologic sunt printre trendurile cele mai importante, din punct de vedere global, pe care analiştii le consideră că au un ”efect profund” asupra apărării şi securităţii”, se arată în comunicat.

Totodată, raportul avertizează că problemele economice şi scăderea preţului petrolului pun presiune pe bugetele de apărare.

”Prăbuşirea pieţelor petroliere din 2014 a atras o contractare a cheltuielilor de apărare în ţările dependente direct de preţul petrolului. Dacă nu se întrevede o creştere a preţului barilului de petrol în următorii ani, ţări dependente de petrol, cum ar fi Arabia Saudită, vor avea dificultăţi în a menţine nivelul actual al cheltuielilor cu apărarea”, se arată în comunicat.

În plus, tensiunile geopolitice alimentează suplimentar comerţul mondial cu armament, în contextul în care este foarte posibil ca ţări precum China sau India să conteste supremaţia duopolului SUA şi Rusia, care, împreună, au furnizat 56% din totalul armamentului exportat în perioada 2012-2016. Totodată, ţările NATO şi-au asumat ţinta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, dar fac eforturi mari pentru a atinge acest nivel.

”În 2016, numai 4 din 29 membri NATO, sau 14%, au atins ţinta de 2% din PIB pentru cheltuieli ale armatei. 20 din 29 de ţări NATO au cheltuit mai puţin în valori absolute în 2016 comparativ cu 2014”, se arată în comunicat.

În 2016, SUA şi-au majorat cheltuielile de apărare cu 1,7% până la 611 miliarde de dolari, semnalând sfârşitul unui trend descrescător al cheltuielilor militare, iar viitoare creşteri sunt de aşteptat în următorii cinci ani sub noua administraţie. Totodată, factorii macroeconomici şi geostrategici, inclusiv schimbarea polilor de putere dinspre vest către est, schimbările demografice şi resursele limitate sunt elemente care vor reconfigura profund trendurile cheltuielilor militare.

”Pentru 2017 România şi-a asumat obligaţia de a aloca 2% din PIB către armată, iar acest lucru este valabil şi în bugetul pentru 2018. Dezvoltarea economică asigură implicit şi securitatea militară. În acest context, o economie puternică cu bază de creştere solidă şi cu un mediu fiscal şi financiar stabil este absolut necesară pentru securitatea naţională şi pentru investiţiile militare necesare. În acelaşi timp trebuie să acordam o atenţie sporită ameninţărilor cibernetice, cel mai nou tip de conflict”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

În contextul actual, România trebuie să aibă capacitatea şi flexibilitatea de a negocia contractele din domeniul apărării pentru a servi intereselor de apărare a ţării, consideră Manuela Guia, Partener D&B David şi Baias.

“Este foarte important ca discuţiile şi negocierile pe care Guvernul le poartă cu furnizorii de echipamente să se desfăşoare de pe poziţii de egalitate şi să aibă în vedere interesele României pe toată perioada de derulare a contractului”, a spus Manuela Guia.

Analiza relevă faptul că, în timp ce cheltuielile militare vor rămâne negative în ţările membre, este posibil ca în condiţiile în care situaţia economică se va îmbunătăţi, mai multe ţări NATO vor atinge pragul de 2% din PIB pentru cheltuieli militare în următorii 5 ani.

”În Asia Centrală şi de Sud şi Cercul Pacific, cele cinci ţări cu cele mai mari cheltuieli militare sunt China, India, Japonia, Coreea de Sud şi Australia. Analiza arată că în estul Asiei, potenţialul ridicat al comerţului maritim şi rute dezvoltate de comerţ terestru, cum ar fi iniţiativa ”One Belt - One Road” vor necesita cheltuieli de apărare mai ridicate pentru a menţine, în timp, securitatea acestor rute, chiar dacă ameninţările la acestea sunt naţionale sau transnaţionale”, se arată în comunicat.

18 ian 12:31
Comentarii
Ultimele Știri
SportHalep şi-a aflat toate rivalele din optimi: Avem tabloul din...

Simona Halep mai are de disputat patru meciuri, dacă vrea să câştige trofeul la Australian Open, după ce a jucat finala,...

SocialAPIA : Fermierii pot depune cererile de plată pentru anul 20...

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul judeţean Călăraşia anunţat că data de 31 ianuarie 2019...

SocialVenitul de cetăţenie, ajutorul pe care statul italian îl ofe...

Aprobat în urmă cu două zile, “venitul de cetăţenie” promis cetăţenilor italieni săraci, dar şi străinilor care stau de ...

ExternePatru voluntare au fost găsite vinovate că au intrat ilegal ...

Un judecător federal din SUA a găsit vinovate patru femei pentru că au intrat ilegal într-o rezervaţie naturală, încercâ...

ExterneCine sunt cei „doi bărbaţi periculoşi“ căutaţi pentru înjung...

Doi „indivizi periculoşi“ sunt căutaţi în legătură cu înjunghierea mortală a fostului canotor dinamovist care lucra ca b...

SocialCum se măsoară vinovăţia după un accident rutier mortal. Stu...

Judecătoria Alba Iulia a condamnat un şofer la închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă. Instanţa a considerat ...

SocialReportaj în satul în care un tată şi-a omorât fiica: a fost ...

Comunitatea din satul Săcele (judeţul Constanţa) este şocată de ceea ce s-a petrecut vineri în casa familiei Bighiu. Sâm...

SportSerena abia aşteaptă meciul cu Simona: Williams a explicat c...

Serena Williams (16 WTA) s-a calificat înaintea Simonei Halep în optimile de la Australian Open, meciul ei cu Dayana Yas...

SportSimona Halep a dezvăluit cum va aborda meciul cu Serena Will...

Simona Halep o va întâlni în optimile de finală de la Australian Open pe Serena Williams, partida urmând a se juca luni....

DESPRE NOI

TRACKNEWS este un proiect internațional care-și propune să promoveze valorile europene, luptând împotriva fake news-urilor și a derapajelor de la normele democrației și ale bunului simț. Proiectul implică o platformă online, care include mai multe TRACKNEWS-uri (TRACKNEWS UK, TRACKNEWS Switzerland).

Plecând de la agregare, în ideea de a oferi cititorilor noștri cele mai importante news-uri ale zile, platforma va avea conținut propriu, cu respectarea strictă a deontologiei jurnalistice. Tocmai în acest sens, echipa este formată din jurnaliști tineri, "open mind", entuziaști și cu un dezvoltat spirit civic. Nu facem politică și suntem fericiți că investiția în proiect nu este una mioritică, astfel ca nu există niciun parti pris.

Nu suntem adepții "BREAKING NEWS" și nici nu vom publica știri "la grămadă". Vrem să vă oferim subiecte de autor și știri relevante, susținute de imagini de calitate. Nu vom promova niciodată așa zisele VIP-uri care împanzesc tabloidele și televiziunile. La fel, nu vrem milioane de accesări. Vrem să fim interactivi cu cititorii noștri, astfel ca TRACKNEWS să fie locul vostru în care să găsiți ceea ce vreți să citiți, să ne ajutați și să ne corectați atunci când vom greși. Pentru că, da, probabil vom face și greșeli, dar, sperăm noi, vor fi greșeli de formă și nu de fond.

Pentru a ne ajuta, lăuda și critica, ne puteți scrie pe [email protected].