logo
luni, 24 iunie 2019


Categorii

VIDEO | Ce ascunde în interior misteriosul mormânt din Documaci, ridicat acum 2.300 de ani

Unul dintre cele mai uimitoare situri arheologice din țară, foarte puțin cunoscut, se găsește la 1 km de Mangalia. Acum 2.300 de ani s-a ridicat la Kallatis un mormânt de mari dimensiuni pentru un conducător al regiunii sau chiar pentru un rege și s-a construit deasupra o movilă artificială. De atunci, mormântul din movila denumită Documaci a fost prădat de căutătorii de comori, folosit pe post de locuință acum mai bine de un mileniu și jumătate, dar și pe post de groapă de gunoi până acum doi ani. De la început de 2017 o echipă de arheologi cercetează mormântul în detaliu și lucrează la un plan de salvare pentru locul în care o parte din fresca de acum 23 de secole este încă vizibilă, în ciuda trecutului complicat.

Sursa video: Maria-Magdalena Stefan. Mormantul princiar de la Documaci

Kallatis - colonie grecească

Kallatis a fost una dintre coloniile importante înființate de greci în vestul Mării Negre acum două milenii și jumătate. Grecii au creat zeci de colonii în teritoriile locuite de ”barbari”, atrași de apele bogate în pește, de terenurile arabile din zona litorală și de posibilitatea de a face comerț cu localnicii.

Sute de tumuli - movile funerare - au fost ridicați în Antichitate în zona Kallatidei, pe post de morminte pentru oamenii importanți și familiile lor. Doar câteva zeci au mai rămas în prezent, una dintre ele fiind Movila Documaci care avea 52 de metri în diametru și circa 8 metri înălțime.

Ansamblul funerar din Movila Documaci este unic în România prin faptul că o bună parte din fresca pictată acum 2.300 de ani se mai păstrează încă. Poate fi văzut și soclul impozant al unei statui ce ar fi putut reprezenta un leu și, aproape sigur era de dimensiuni mari, vizibilă de oriunde din orașul antic.

Mormântul a fost descoperit din întâmplare în 1993 când s-a extras ilegal argilă pentru lucrări de construcții..

Cu siguranță monumentul arăta uimitor în jurul anului 300 î. Hr. când a fost ridicat. Nu se știe cine a fost îngropat acolo. S-a presupus că ar fi fost un rege al geților ori sciților - aliați militari în acea vreme ai orașului grecesc, dar nu este exclus să fi fost chiar mormântul unui conducător militar macedonean – parte a garnizoanei ce a condus Kallatis în contextul cuceririlor lui Philip Macedon, tatăl lui Alexandru cel Mare.

Mormântul a fost construit undeva în jurul anilor 310-290 î Hr, la câteva zeci de ani de la moartea lui Alexandru cel Mare și în perioada în care rege al Traciei era Lysimach, macedoneanul care s-a luptat cu conducătorul geților Dromichaetes. Lysimach reprimase în jurul anului 310 î Hr răscoalele grecilor din Kallatis și din alte colonii vest-pontice. În Kallatis au staționat garnizoane militare macedonene.

Movila Documaci și intrarea în mormânt. Sursa foto Vlad Barză

”Arheologia este în general o treabă foarte regională și rezultatele interesează maxim două județe sau o țară din apropiere. Ei bine, acest monument, prin conexiunile pe care le stabilește, se integrează într-un alt tip de istorie. De exemplu, lumea mereu a fost preocupată de povestea lui Alexandru cel Mare și de urmașii lui, iar acest mormânt se leagă exact de acea perioadă și de fenomenele culturale care se petrec atunci. Dobrogea a fost integrată într-un imperiu, cel macedonean, și a avut acces la idei noi, mercenarii au circulat până în Asia și barbarii de aici au avut acces la meșteri din Grecia”, explică Maria-Magdalena Ștefan.

Dar cine ar putea fi înmormântat în ansamblul de la Documaci? ”Se prea poate ca acest ansamblu să fi fost construit pentru un rege ”barbar”, probabil get în acest caz, implicat în conflictele militare dintre Kallatis și macedoneni sau chiar pentru un general macedonean ori susținător politic al acestora din cadrul elitei orașului grecesc, aceaste ultime două variante fiind mai probabile, fiindcă orașul a fost stăpânit de macedoneni după 350 î Hr, până spre anul 200 î Hr”, spune Valeriu Sîrbu.

O istorie plină de distrugeri - De la jafurile de acum peste două milenii la foc făcut în interior acum 2-3 ani

Probabil că primii jefuitori au intrat la maxim câteva zeci de ani după ridicarea complexului funerar, fiind probabil oameni care știau în detaliu ce era în interior. Apoi, în perioada romana, 2-300 de ani mai târziu, s-a intrat din nou în mormânt pentru a se vedea ce mai este de valoare, dar s-a și locuit în mormânt.

Și între secolele IV-VI s-a locuit în interior, iar în secolele IX-X probabil au stat acolo călugări care au lăsat reprezentări pe pereți, practic incizii în piatră. Este clar că s-a locuit acolo, fiindcă oamenii au făcut modificări pentru ca locul să devină mai confortabil: au ridicat podeaua și au făcut căi de acces, dislocând blocuri de piatră.

Însă chiar și fără prezență umană directă, movila a fost afectată în anii 70 ai secolului trecut de amenajarea poligonului militar aflat chiar lângă ea.

Cercetarea din anii 1993-94, prima de după descoperirea ansamblului, a fost cordonată de dr. Valeriu - Cheluță - Georgescu, directorul de atunci al Muzeului de Arheologie din Mangalia. Din păcate, după decesul fostului director, documentele de șantier nu au mai putut fi găsite, rămânând doar câteva fotografii și un documentar difuzat atunci de TVR.

După primele săpături, cele din intervalul 1993 - 1995, s-a pus totul la conservare cu uși din metal care au fost smulse cu tractorul, furate. S-a pus învelitoare din carton bituminos și ușă din beton armat, dar acest lucru a avut efect dezastruos asupra microclimatului din interior, fiindcă umiditatea a crescut. Ulterior când cartonul s-a degradat, rădăcinile au început să atace și fresca, iar apa să pătrundă în interior.

Înainte ca actuala echipă să înceapă în 2017 proiectul de salvare a monumentului, din camera funerară au fost scoși zeci de saci cu gunoaie și s-au găsit și urme de foc recent făcut de cei care au forțat ușa.

Intrarea și coridorul care ”face legătura între viață și moarte”

Intrarea în mormânt este tipic macedoneană ca stil de construcție și o parte din construcția funerară este sub nivelul solului. Există un coridor de intrare în mormânt care a fost construit în două momente temporale diferite, în tehnici de construcție diferite. De unde diferența? Există mai multe ipoteze: fie a murit comanditarul în timpul, iar cel care i-a urmat a construit în alt stil, fie proiectul constructiv a fost modificat datorită unor nepotriviri tehnice. Nu este exclus însă ca cele două etape de construcție a dromosului să sugereze două înmormântări succesive, a doua fiind însoțită de o mărire a movilei, și deci de o necesară prelungire a drumului de acces. Coridorul are 9,7 metri lungime și 1,6 metri lățime.

Termenul folosit de arheologi pentru coridorul funerar este dromos, care în grecește înseamnă drum. Este practic ”drumul către defunct”, un coridor care, simbolic, face trecerea de la o lume la alta, adică de la viață la ”lumea de dincolo”.

Coridorul către camera mortuară (Foto - Vlad Barză)

Camera funerară măsoară 3,56 metri X 3 metri și 3,56 metri înălțime, iar pereții sunt tencuiți și decorați cu frescă policromă, cea mai veche și cea mai întinsă frescă ce s-a păstrat pe teritoriul țării noastre, de acum 2.300 de ani.

În camera funerară sunt semne ale distrugerilor pe care cei care au trecut pe acolo le-au lăsat în urmă, fie în timpul locuirii, fie când au spart zidul sau podeaua, în căutare de comori. ”Cineva a căutat comori aici și oamenii au spart totul. S-au găsit și urme de ciocănel pe tencuială, oamenii căutând goluri în ea”, spune Maria-Magdalena Ștefan.

Camera funerara din Movila Documaci. Sursa video: Vlad Barză

Două culori se văd pregnant din fresca originală: roșu și albastru, care pare mai mult cenușiu, probabil din cauza degradării de-a lungul timpului. Primele analize sugerează folosirea pigmentului albastru de Egipt, cel mai vechi pigment de sinteză al Antichității. Au fost găsite și urme de cărbune, o teorie fiind că nuanța inițială a pigmentului a fost schimbată cu ajutorul cărbunelui. Roșul provenea din pigmenți minerali, probabil din oxizi de fier.

Dar lucrurile sunt mult mai sofisticate

”După ce s-a uscat tencuiala udă cu pigment, au pictat cu galben și alb ceva pe care noi o interpretăm ca fiind imitație de marmură (...) Este un stil specific care apare în Macedonia în aceea perioadă, se numește stil iluzionist, imită natura, imită marmura, imită lemnul. Stilul acesta s-a dezvoltat mai târziu puternic la Pompei unde romanii își pictau pe pereți ferestre, uși, dar care nu erau adevărate, doar sugerate”, explică Magdalena Ștefan.

Soclul unei statui impozante

S-a păstrat și baza soclului (5 din 8 m), inițial îngropat chiar în centrul movilei, ce susținea o statuie, posibil a unui leu, simbol al victoriei, al gloriei militare pentru armatele din perioada elenistică. Era un loc extrem de important la vremea lui, statuia și movila puteau fi văzute de toată comunitatea din Kallatis.

Doar în cazuri excepționale movilele de pământ și mormintele cu cavou au fost însoțite de statui monumentale. Probabil că statuia a fost printre primele lucruri distruse. Se poate presupune un scenariu confom căruia, când macedonenii nu au mai stăpânit acele locuri, cei care au învins au doborât statuia, gest simbolic de schimbare a stăpânilor în zona Kallatis.

Soclul . Sursa foto:Vlad Barză

Modul în care soclul a fost construit și faptul că a rezistat 23 de secole sunt argumente cum că la construcția ansamblului au lucrat meșteri iscusiți din Grecia. Soclul era îngropat sub movilă la momentul construcției și a fost extrem de rezistent.

Din păcate, nu au fost găsite și inscripții din acea perioadă, iar din inventarul mormântului nu s-au păstrat decât un inel de aur gravat cu o broască țestoasă, două săgeți din bronz, fragmente de amfore, grecești sau romano-bizantine.

Întreaga movilă a fost înconjurată de un zid circular cu diametrul de 52 de metri, un zid care avea o față vizibilă, ca un soclu de peste un metru înălțime al movilei de pământ. O bună parte dintre construcții s-au păstrat, dar sunt sub pământ. Din volumul total inițial al movilei s-a păstrat cam 30%.

La început, intrarea în mormânt nu era acoperită de pământ, pentru că pe timpul vieții defunctului și imediat după moartea acestuia s-au ținut ritualuri sacre pentru ”eroizarea” defunctului și numai după ce s-a terminat perioada aceasta de procesiuni intrarea a fost blocată și totul a fost acoperit cu pământ. Este cam cum am spune în creștinism că după 40 de zile sau 7 ani (în unele zone) că mortul este cu adevărat mort și nu mai trebuie îndeplinite anumite ritualuri”, explică Valeriu Sîrbu.

Surprizele nu s-au terminat

Echipa de arheologi, arhitecți, geofizicieni și restauratori a câștigat proiectul pe 30 de luni și până la final de 2019 trebuie să cerceteze mormântul, să publice o monografie despre el și să prezinte un proiect de conservare a ansamblului funerar.

”În locurile unde urmează să săpăm anul viitor ne așteptăm la surprize. Poate sunt trepte, poate rampă de acces, ca un fel de drum monumental sau poate chiar un al doilea mormânt. Cercetarea geofizică ne-a indicat o masă mare de piatră, dar este greu de spus dacă este o cameră sau o scară monumentală”, spune Magdalena Ștefan, referindu-se la un ”moț” al movilei, cea mai înaltă parte care s-a păstrat și care a fost deja cercetată prin metode geofizice.

Care sunt șansele ca Movila Documaci să devină muzeu? Depinde foarte mult de proiectul de conservare și, apoi dacă se obține finanțare, se poate trece și la etapa următoare. Concluziile vor fi prezentate după campania de săpături din octombrie 2018 și cea din mai 2019.

Sursa: science.hotnews.ro

21 oct 10:18
Comentarii
Ultimele Știri
EntertainmentMet Gala 2019 | Kim Kardashian şi-a făcut apariţia „udă leoa...

Vedeta Kim Kardashian şi-a făcut apariţia într-o ţinută provocatoare la Gala Muzeului Metropolitin, cel mai aşteptat eve...

SocialUn nou caz de CREŞĂ a groazei: Două îngrijitoare ar fi agres...

Poliţiştii au început cercetările la o creşă din Năvodari, judeţul Constanţa, după ce două educatoare au fost acuzate de...

EntertainmentExtravaganţă sub privirile tuturor: Lady Gaga s-a dezbrăcăt ...

Cântăreaţa americană Lady Gaga a schimbat patru ţinute în 15 minute la ediţia de anul acesta a Met Gala de la New York, ...

SocialReferendum 2019. Opinia unui ONG: Întrebările sunt un simplu...

APADOR-CH, asociaţie pentru apărarea drepturilor omului, consideră că întrebările anunţate pentru referendumul din 26 ma...

SocialOm de afaceri din Braşov inclus în Topul Forbes, reţinut dup...

Un cunoscut om de afaceri din Braşov a fost reţinut de poliţişti, fiind suspectat că şi-a omorât bunica, anunţă Parchetu...

SocialUrgenţă medicală: Un tânăr cu arsuri grave, transportat în s...

O aeronavă C-27J Spartan a Forţelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni de evacuare medicală, efectuează marţi o ...

SocialCaz medical, afectat de vremea rea. Ambulanţă blocată 15 ore...

O ambulanţă a rămas blocată 15 ore într-o localitate din Argeş, unde mersese la o femeie aflată în stop cardio-respirato...

PoliticLIVE Un nou judecător la CCR. Camera Deputaţilor alege ACUM ...

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, raport favorabil pentru toţi cei trei candidaţi la funcţia de j...

SocialATP Madrid: Radu Albot i-a cedat în trei seturi lui Fernando...

Tenismanul moldovean Radu Albot, numărul 44 mondial, nu a reuşit să se califice în şaisprezecimile de finală ale turneul...

DESPRE NOI

TRACKNEWS este un proiect internațional care-și propune să promoveze valorile europene, luptând împotriva fake news-urilor și a derapajelor de la normele democrației și ale bunului simț. Proiectul implică o platformă online, care include mai multe TRACKNEWS-uri (TRACKNEWS UK, TRACKNEWS Switzerland).

Plecând de la agregare, în ideea de a oferi cititorilor noștri cele mai importante news-uri ale zile, platforma va avea conținut propriu, cu respectarea strictă a deontologiei jurnalistice. Tocmai în acest sens, echipa este formată din jurnaliști tineri, "open mind", entuziaști și cu un dezvoltat spirit civic. Nu facem politică și suntem fericiți că investiția în proiect nu este una mioritică, astfel ca nu există niciun parti pris.

Nu suntem adepții "BREAKING NEWS" și nici nu vom publica știri "la grămadă". Vrem să vă oferim subiecte de autor și știri relevante, susținute de imagini de calitate. Nu vom promova niciodată așa zisele VIP-uri care împanzesc tabloidele și televiziunile. La fel, nu vrem milioane de accesări. Vrem să fim interactivi cu cititorii noștri, astfel ca TRACKNEWS să fie locul vostru în care să găsiți ceea ce vreți să citiți, să ne ajutați și să ne corectați atunci când vom greși. Pentru că, da, probabil vom face și greșeli, dar, sperăm noi, vor fi greșeli de formă și nu de fond.

Pentru a ne ajuta, lăuda și critica, ne puteți scrie pe [email protected].