logo
duminică, 24 martie 2019


Categorii

VIDEO Cum a intrat România în arhiva de aur a jazz-ului. Melodia cântată de un muzician faimos al Americii interbelice

Cântăreţul de culoare Clarence Williams, unul dintre promotorii muzicii de jazz, a lansat în 1921 o piesă de succes despre dorul sfâşietor de „Roumania“.

Piesa „Roumania“ face parte din arhiva de aur a jazz-ului, muzica sincopată izvorâtă din folclorul populaţiei de culoare, la finele anilor 1800. Atunci a văzut lumina zilei şi muzicianul Clarence Williams, născut în noiembrie 1898 în orăşelul Plaquemine din statul Louisiana.

Originar din delta fluviului Mississippi, Clarence a visat de mic la ritmurile care aveau să cucerească America. Cronicarii spun că el cânta jazz înainte ca acesta să se numească jazz. Fiu al unor foşti sclavi, băiatul a fugit de acasă la vârsta de 12 ani pentru a se alătura unei trupe de artişti ambulanţi. Aşa a ajuns la New Orleans, centrul efervescent al muzicii afro-americane.

Ca să poată supravieţui, Clarence a muncit pe apucate. A fost printre altele lustragiu, o meserie „rezervată“ copiilor de negri. Talentul lui nativ pentru muzică şi ambiţia de a scăpa de sărăcie l-au împins către scena unde muzicienii de culoare făceau furori. Ştia să cânte la pian şi la chitară, avea voce bună şi compunea muzică, astfel că a fost cooptat în trupe, apoi şi-a creat propria formaţie.

La începutul anilor ’20, migraţia în America era deja un fenomen început dinainte de 1900. Oameni de pretutindeni, împinşi de nevoi, dar şi de nebunia aventurii, trecuseră Oceanul pentru a găsi bogăţia pe noul continent. Românii nu făceau excepţie.

Publicistul american de origine română Vladimir F. Wertsman (născut la 6 aprilie 1929 în Secureni, Bucovina de Nord), care a documentat istoria prezenţei româneşti în America de Nord, consemnează că prima menţiune a unui conaţional pe pământ american datează din 1748, când un preot transilvan, Samuel Damian, s-a întâlnit cu Benjamin Franklin, inventatorul care este unul dintre părinţii fondatori ai Statelor Unite ale Americii.

O sută de ani mai târziu, un grup de români cuprinşi de febra aurului au debarcat în California la 1849. Fără să aibă succes, căutătorii de aur nu s-au mai întors pe plaiurile natale şi s-au stabilit în Ensenado, Mexico. La 1890, românii începuseră deja exodul în masă în America. Veneau în special din regiunile Imperiului Austro-Ungar: Transilvania, Banat, Bucovina, precum şi din Moldova.

În anii de după Primul Război Mondial, situaţia economică era precară, iar starea de spirit era şi mai şubredă. Lipsiţi de norocul îmbogăţirii, roşi de dorul de casă, pe care nu ştiau dacă aveau să o mai revadă, românii îşi cântau amarul depărtării.

Unul dintre aceşti anonimi a compus şi cântecul „România“. Clarence Williams l-a auzit şi a cumpărat drepturile de autor - altfel spus, l-a răsplătit cu o sumă modică pe românul care îşi ducea traiul de azi pe mâine. Aceasta este cea mai plauzibilă explicaţie pentru provenienţa piesei în care un muzician afro-american cântă melancolic despre „iubita lui ţară, România“.

„Era o practică des întâlnită, în care numele celebre cumpărau, pe nimic, melodii cu potenţial, pe care le treceau apoi sub semnătura lor“, scriu cronicarii muzicali de peste Ocean.

În „Roumania“, autorul plângea după cele două iubiri ale sale: una era fata cu ochi negri, pe care voia să o ia de nevastă; alta era ţara natală, după care-i plângea sufletul. Bolnav de dor, românul era fericit doar în vise, când era înapoi acasă şi îşi dezmierda iubita.

Piesa rămasă în arhiva de aur a jazz-ului a fost lansată la 11 octombrie 1921, la casa de discuri Piron Music din Chicago, unde Williams era cofondator. Înregistrările din acea vreme sunt destul de neclare, dar cu ajutorul colecţionarilor de muzică şi al lui Louis Lozano, un american fascinat de trecutul României, am transcris versurile cântecului. Melodia „Roumania“ are o durată de 3 minute şi 17 secunde.

„ROUMANIA

Girl of mine, in dreams your sweet face I see

I hear you calling for me

Love divine, tonight I'm pining for you

And wond'ring if you are true.

My sweet dark-eyed maiden

My heart's heavy laden, I'm blue

Horizon I'm scanning

Wedding day I'm planning,

For you

And by the star above,

I'm saving all my love, Roumania,

And it's all true blue

In dreams I caressed you

To my heart I pressed you,

You sighed

Then I was awakened

All my dreams were shaken,

I cried

Someday I'll be returning,

No more will I be yearning

For the I’ll be with you,

For you, Roumania, my dear.

Night winds sigh, because they know I am blue

And longing sweetheart for you,

That is why, Roumania, your loving smile

I seem to see all the while"

Traducerea aproximativă sună aşa:

„ROUMANIA

Fata mea, în visele mele îţi văd dulcele chip

Te aud chemându-mă

Iubire divină,

La noapte o să tânjesc după tine

Şi o să mă întreb dacă eşti reală.

Dulcea mea duduie cu ochi negri,

Inima mea este grea,

Scrutez zarea albastră,

Ziua nunţii o plănuiesc,

Pentru tine şi până la stele,

Îmi păstrez toată iubirea, România.

Şi totul este nostalgie,

În vise te dezmierd,

Te strâng la inimă,

Ai oftat şi eu m-am trezit,

Toate visele mele sunt sfărâmate

Am plâns.

Într-o zi mă voi întoarce,

Voi fi al tău,

Nu voi mai tânji, după tine, România, draga mea.

Vânturile de noapte oftează şi ele,

Pentru că ştiu că mă topesc de dorul tău,

De aceea, România, zâmbetul tău adorat îl văd tot timpul“

În analele muzicii, piesa „Roumania“ figurează ca fiind compusă de trio-ul Clarence Williams, Dave Peyton, Spencer Williams (acesta din urmă fără legătură de rudenie cu Clarence).

În cartea „A Century of American Popular Music“, scriitorul David A. Jasen menţionează că la înregistrarea piesei „Roumania“ a luat parte trupa de acompaniament Johnnie’s Jazz Boys, compusă din muzicieni majoritatea evrei după nume: Joseph Samuels, Jules Levy Jr, Ephraim Hannaford, Harry Raderman, Larry Briers; niciunul nu avea rădăcini est-europene.

„Roumania“ este considerată o premieră în muzica americană, deoarece este înregistrată de o formaţie compusă din muzicieni de culoare şi din muzicieni albi. Succesul ei la public a fost uriaş în acea vreme.

Clarence Williams, cântăreţul României, este cel care a lansat, ca producător, o serie de nume legendare ale jazz-ului: Bessie Smith, Louis Armstrong, Sidney Bechet, Fats Waller, Coleman Hawkins etc. Melodiile semnate de el sunt piese clasice ale jazz-ului: „Baby, Won’t You Please Come Home“, „Sugar Blues“, „Royal Garden Blues“, „Ain’t Nobody Businnes If I Do It“, „Shout, Sister, Shout“, „My Bucket’s Got a Hole in It“ etc.

Bătrâneţea a fost nemiloasă cu el. Muzicianul a murit la 6 noiembrie 1965, în New York. Avea 67 ani, era bolnav de diabet şi orb. Îşi pierduse vederea în urma unui accident de maşină suferit în 1956, când a fost lovit de un taxi.

Clarence Williams şi Eva Taylor au avut doi copii: pe Clarence II şi pe Joy, ambii muzicieni. Fiica lor a cunoscut afirmarea sub numele de botez al mamei sale - Irene. La doar 21 ani, Irene Williams a fost protagonista musicalului „Porgy and Bess“ şi s-a măritat cu William Matney, un ziarist care a făcut istorie în presă, ca primul corespondent de culoare al canalului de televiziune NBC. Fost editor-şef al publicaţiei Michigan Chronicle, Matney a câştigat premii Emmy pentru reportajele sale despre dreptatea socială, apoi a trecut la pupitrul ştirilor, ca prezentator.

Fiul lui Clarence Williams II este un cunoscut actor de la Hollywood - Clarence Williams III (foto sus şi jos), născut în 1939, cu roluri în filmele The Mod Squad, American Gangster, Purple Rain, Tales from The Hood şi multe altele. Un rol magistral l-a făcut în„Legenda lui 1900“, celebrul film al lui Giuseppe Tornatore (realizat în 1998), în care Clarence Williams III îl joacă pe Jelly Roll Morton, miticul muzician contemporan cu bunicul său. Este antologică scena cu duelul pianelor dintre Jelly Roll Morton şi 1900, personajul principal interpretat de Tim Roth.

Muzica captivantă a lui Ennio Morricone ţese povestea lui „1900“, copilul abandonat în scutece pe un transatlantic, care devine pianist şi îşi trăieşte întreaga viaţă pe vas. Viaţa i-a oferit actorului Clarence Williams III, nepotul muzicianului de jazz Clarence Williams, şansa de a rămâne memorabil într-un film care descrie dramele sfâşietoare ale migranţilor care au trecut Oceanul - întocmai acelui nefericit care a cântat despre „Roumania“ lui pierdută.

Pe aceeaşi temă:

VIDEO Cântecul creat de evrei, care ne-a făcut celebră ţara în America interbelică: „Ay, România, ţară dulce şi bună“

12 ian 13:26
Comentarii
Ultimele Știri
SocialPoliţiştii de la Rutieră au încătuşat mai multe persoane la ...

Două persoane au fost încătuşate de oamenii legii la locul unui accident rutier care a avut loc duminică la Constanţa, l...

SocialConcert folk la Muzeul Municipal pe 4 aprilie, ora 19.00

Muzeul Municipal Călăraşi începe din 4 aprilie o serie concerte reunite sub titlul ,,Folk la Muzeu”. Ideea a pornit de l...

SocialFOTO Lecţie de omenie: monahii şi preoţii cu atestat de medi...

Caravana medicală organizată de Arhiepiscopia Dunării de Jos a poposit la Nămoloasa Sat, aşezare gălăţeană aflată dincol...

SocialDreptate câştigată după 28 de ani de procese: statul român, ...

Un bărbat din judeţul Bacău a câştigat definitiv procesul cu Statul Român, urmând a fi despăgubit cu 225.000 de lei pent...

EconomicFostul şef al Tarom demontează acuzaţiile ministrului Cuc: C...

Werner Wolff, director al Tarom până săptămâna trecută, îl contrazice, cu argumente, pe ministrul Transporturilor, arătâ...

ExterneReferendumul ca decizie opţională, Camera Comunelor ca insti...

Lecţia politică pe care Marea Britanie o oferă în acest moment este uluitor de importantă deoarece, într-o perioadă foar...

SocialFOTO Parcurile din Timişoara s-au umplut de cărţi. Deliciu p...

A cincea “Căsuţă de lectură” din Timişoara a fost amplasată în Parcul Rozelor. Aceasta vine după cele din Parcul “Carmen...

SportMoment unic la Miami. Motivul incredibil pentru care un jucă...

Americanul Reilly Opelka (foto), numărul 58 mondial, care are o înălţime de 2,11 metri, a cerut ca meciul său cu argenti...

SocialImpact violent între un autoturism şi o căruţă, pe DN26. Căr...

Accidentul a avut loc vineri seară, pe raza localităţii Frumuşiţa, judeţul Galaţi. Potrivit anchetatorilor vina aparţine...

DESPRE NOI

TRACKNEWS este un proiect internațional care-și propune să promoveze valorile europene, luptând împotriva fake news-urilor și a derapajelor de la normele democrației și ale bunului simț. Proiectul implică o platformă online, care include mai multe TRACKNEWS-uri (TRACKNEWS UK, TRACKNEWS Switzerland).

Plecând de la agregare, în ideea de a oferi cititorilor noștri cele mai importante news-uri ale zile, platforma va avea conținut propriu, cu respectarea strictă a deontologiei jurnalistice. Tocmai în acest sens, echipa este formată din jurnaliști tineri, "open mind", entuziaști și cu un dezvoltat spirit civic. Nu facem politică și suntem fericiți că investiția în proiect nu este una mioritică, astfel ca nu există niciun parti pris.

Nu suntem adepții "BREAKING NEWS" și nici nu vom publica știri "la grămadă". Vrem să vă oferim subiecte de autor și știri relevante, susținute de imagini de calitate. Nu vom promova niciodată așa zisele VIP-uri care împanzesc tabloidele și televiziunile. La fel, nu vrem milioane de accesări. Vrem să fim interactivi cu cititorii noștri, astfel ca TRACKNEWS să fie locul vostru în care să găsiți ceea ce vreți să citiți, să ne ajutați și să ne corectați atunci când vom greși. Pentru că, da, probabil vom face și greșeli, dar, sperăm noi, vor fi greșeli de formă și nu de fond.

Pentru a ne ajuta, lăuda și critica, ne puteți scrie pe [email protected].